Când se tratează experimentul Michelson-Morley ( cel mai simplu de observat în MANUALUL DE FIZICĂ), interferometrul Michelson în mișcare, este reprezentat cu oglinda semiargintată la 45 de grade față de direcția fasciculului luminos incident. In această reprezentare, unghiul de reflexie nu este egal cu unghiul de incidență, lucru incorect. Inseamnă că:
- Oglinda în mișcare, nu reflectă lumina așa cum s-a crezut și se cere o revizuire a teoriei .
- Dacă se admite că, totuși, lumina se propagă așa cum s-a presupus, înseamna că a mai intervenit un factor: mediul. Deci mediul contribuie la viteza luminii cu o componentă pe direcția și sensul de mișcare a interferometrului ( care se mișcă odată cu mediul), în flagrantă contradicție cu ipoteza în care a fost efectuat acest experiment, cea a neantrenării luminii.
Toate neînțelegerile pornesc de la modul în care s-a considerat că se produc reflexiile luminii pe oglinzile în mișcare.
Procesele care au loc într-un interferomtru Michelson în mișcare, sunt complexe. Cel care a înțeles ideile din studiul prezentat despre experimentul Michelson-Morley, iși dă seama de multele modalități de tratare a acestor procese si mă crede când afirm că nu am scris totul despre acest interferometru.